ÎNTÂLNIRE CU DOINA RUŞTI

Postat de in Carte, Evenimente

 

„«Nu vă place textul melodiei, nu-i aşa?», întrebă răguşitul, în timp ce ibricul din tablă subţire pocnea pe aragaz ca un grup de popice lovite.

«Nu e vorba despre asta», se eschivă None, făcându-i semn cu bărbia spre cutia de cafea. Manelistul aruncă la repezeală două linguriţe de pulbere în apa clocotită, dar îşi continuă ideea fără să fie intimidat de figura gravă a lui None, pe jumătate ascunsă de camera video. «E adevărat că-s cam uşurele», continuă cântăreţul în timp ce mişca linguriţa prin ibric, îndoindu-şi cu eleganţă încheietura mâinii. «Unele sunt chiar cretinuţe, însă ăsta e trendul, domnu’ None! Cine credeţi c-ar vrea să se distreze pe poezie clasică? Nici să citească… eu cred că nu mai e multă lume…» Apoi manelistul închise aragazul şi se întoarse cu faţa la cameră, începând fără avertisment să recite o poezie.

Erau nişte versuri lungi, făcute din cuvinte înalte şi atât de legate între ele, ca o viţă-de-vie bătrână. Vocea răguşită a cântăreţului cobora pe câte un cuvânt, mai ales pe cele care arătau intensitatea sentimentelor, privind drept în ochiul de sticlă, dincolo de care, ochiul lui None rămăsese neclintit. Poezia avea un ritm misterios, care îi aduse în minte zgomotul paşilor lui pe coridorul şcolii şi, inevitabil, genunchii profesoarei mototolite. Privea la buzele cântăreţului de manele, recunoscând în sinea lui că vocea care-i fusese antipatică îi intra încet în porii pielii.

«Ei, ştii cine le-a scris?», întrebă manelistul, fără să fi terminat strofa. None continua să stea cu ochiul lipit de obiectiv. Bineînţeles, habar n-avea şi un moment îi fu frică să nu le fi compus chiar manelistul.” (Doina Ruşti, Mămica la două albăstrele)

Impasibilul ochi de sticlă al camerei lui None mediază o confruntare ce ne răstoarnă aşteptările: manelistul cu versuri uşurele recită într-un ritm insinuant o poezie de care cameramanul indignat de superficialitatea cântăreţului nici nu auzise. Romanul Doinei Ruşti răstoarnă cu nonşalanţă clişeele pe care le manipulează abil, respectabilitatea unei familii aparent liniştite se dovedeşte a fi doar lustrul rutinei sub care mocnesc secrete bine păstrate, complexe, frustrări şi neînţelegeri nerostite.

Dincolo de ieşirile la mall, cumpărăturile la supermarket şi meniurile de la fast-fooduri, de identităţile imaginare de pe facebook, ascunse sub nume precum Nabucodonosor12 sau Mămica la două albăstrele, palpită singurătăţi captive într-o viaţă fără orizont, sub semnul apatiei şi inerţiei, precum cea a lui None, ori înveninată de dureri refulate, ca în cazul mamei sale.

None se simte prins ca într-un cleşte ce-i striveşte personalitatea între cele trei prezenţe feminine din familia lui: Geta, mamaacrită după ce soţul ei o părăseşte pentru a se recăsători cu amanta; Flori, soţia autoritară ce îi controlează cu abilitate fiecare mişcare; Carina, fiica adoptată, căreia nu îi poate refuza niciun moft. Idila fără obligaţii cu Li Zeta, o cântăreaţă care se îndrăgosteşte inexplicabil tocmai de un om şters ca None, va declanşa o avalanşă de emoţii care treptat îi dezmorţesc cameramanului nu doar simţurile adormite, ci şi trăiri uitate din adolescenţă.

Paradoxal, fluxul misterios al unor emoţii ce sfidează moartea va traversa fiecare celulă a unui None eliberat de fantomele trecutului, asemeni inflexiunilor incantatorii ale poeziei ce i se insinuase în porii pielii şi îi deschiseră perspectiva unei vieţi de dincolo de poleiala aparenţelor amăgitoare şi a unei salvări din mrejele superficialităţii: „La plecare, cântăreţul îi spuse cu oarecare căldură: «erau din Apollinaire. Versurile de-atunci, vreau să zic… Erau despre amintire. Uneori există emoţii care trăiesc mult după moartea cuiva. Chiar mai mult, domnu’ None, continuă să se dezvolte ca şi cum n-ar conta absolut deloc că autorul lor e mort de-o sută de ani.»

«Apollinaire, vasăzică”, repetă None, realizând în secret că habar n-avea cine fusese.”  

 

Vă aşteptăm la o ÎNTÂLNIRE CU DOINA RUŞTI, care va avea loc vineri, 19 aprilie 2013, de la ora 18.00, la Librăria Cărtureşti Mercy din Timişoara, discuţiile vor avea ca punct de plecare câteva întrebări incitante:

  • Ce rol au şi ce riscuri implică trimiterile la realităţile politice, sociale şi culturale ale României anului 2012?
  • Cum se integrează realitatea virtuală (internet, facebook) în lumea ficţională?
  • Cum poate fi interpretat titlul Mămica la două albăstrele?
  • Cum prinde contur drama personajelor sub jocul aparenţelor?
  • Ce rol are formula narativă în asamblarea puzzle-ului de episoade ce alcătuiesc romanul?
  • Cum se amplifică suspansul şi care este efectul surprizelor aduse de finalul romanului?

 

Aşadar, vă aşteptăm vineri, 19 aprilie 2013, de la ora 18, la Librăria Cărtureşti Mercy din Timişoara, la o nouă întrunire a Atelierului de lectură „În căutarea cititorilor celebri” din Timişoara, la o ÎNTÂLNIRE CU DOINA RUŞTI, pentru a discuta despre MĂMICA LA DOUĂ ALBĂSTRELE, cartea sa recent publicată la Editura Polirom, în 2013, avându-i printre noi, ca invitaţi speciali, atât pe autoarea cărţii, cât şi pe Radu Pavel Gheo!