Invitaţie la întâlnirea din iulie a Atelierului de lectură „În căutarea cititorilor celebri” din Timişoara, de joi, 29 iulie 2010,ora 18

„Auzi colo, să credeţi că aţi putea vâna şi ucide fiara! [...] Ştiaţi, nu? Eu sunt o parte din tine. Vino mai aproape, mai aproape, mai aproape!” (William Golding, Împăratul muştelor) Iată avertismentul hidosului Împărat al muştelor, dezvăluit lui Simon, prima victimă a copiilor sălbăticiţi de pe insula izolată din romanul lui William Golding: adevărata sursă a răului nu trebuie căutată în afară şi nici în acţiunile celorlalţi, ci în interior, în conştiinţa fiecăruia dintre noi. Fiara, fie ea violenţa, impulsivitatea, orgoliul sau dispreţul, absorbind în spectrul ei semantic întreaga faună a monştrilor eliberaţi din cutia Pandorei, nu e decât o proiecţie a propriilor temeri, oglinda deformată a instinctelor noastre animalice mocnind sub epiderma fragilă a umanităţii noastre. Suntem la cheremul fiarei, ne previne Golding, numai de noi depinde cum o abordăm: ipocriţi, o ascundem şi o întărim prin indiferenţa noastră, demascând-o însă cu orgoliu în ceilalţi, sau, dimpotrivă, o exorcizăm printr-o cutezătoare înfruntare a propriilor slăbiciuni. Aceasta ar fi provocarea întâlnirii din iulie a Atelierului de lectură „În căutarea cititorilor celebri” din Timişoara, de joi, 29 iulie 2010, ora 18, cu tema PERVERTIREA INOCENŢEI – WILLIAM GOLDING, ÎMPĂRATUL MUŞTELOR: o recunoaştere a tentaculelor fiarei ce subminează conştiinţa umană, precum şi a posibilelor atitudini în faţa ameninţărilor ei, având ca punct de pornire semnalul de alarmă alegorizat în profeticul roman al lui William Golding, Împăratul muştelor, carte apărută în 2007 la Editura Humanitas Fiction şi în 2008, în format audiobook, la Editura Humanitas Multimedia, în lectura lui Mihai Bendeac.

În seara zilei de 24 iunie 2010 a avut loc cea de-a cincea întâlnire a Atelierului de lectură „În căutarea cititorilor celebri” din Timişoara, cu tema JOCUL DE-A FICŢIUNEA – JOHN FOWLES, IUBITA LOCOTENENTULUI FRANCEZ… Ne-am reîntâlnit la Librăria Cărtureşti Mercy din Timişoara pentru a răspunde provocării lansate în luna iunie: descifrarea mecanismelor înfiripării şi destrămării iluziei ficţionale, modul în care se construieşte şi se deconstruieşte seducătorul joc de-a ficţiunea. De data aceasta am ales drept punct de pornire al dezbaterii noastre incitantul experiment ludic din savurosul roman al lui John Fowles, Iubita locotenentului francez, carte apărută într-o nouă ediţie în 2008 la Editura Polirom. Invitata noastră din luna iunie, Cristina Băniceru, asistent universitar la Catedra de Limba Engleză a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, ne-a deschis perspective incitante asupra jocurilor postmoderne iniţiate de John Fowles, provocându-ne la un dialog pasionant în jurul câtorva incursiuni metatextuale ale romanului propus spre dezbatere.

În prima parte a întâlnirii am încercat o încadrare a romanului Iubita locotenentului francez în peisajul creaţiei literare a lui John Fowles, printr-o succintă prezentare a câtorva scrieri reprezentative:

Invitaţie la întâlnirea din iunie a Atelierului de lectură „În căutarea cititorilor celebri” din Timişoara, de joi, 24 iunie 2010, ora 18

„Aşa că poate ceea ce scriu eu aici e o autobiografie disimulată; poate că, chiar în clipa de faţă, locuiesc într-una din casele pe care le-am introdus în ficţiune; poate că Charles sunt eu însumi în travesti. Poate că totul nu-i decât un joc.” (John Fowles, Iubita locotenentului francez) Nu arareori iluziile ficţiunii ne captivează într-atât încât mrejele ei ascund iţele din spatele scenei narative: realitatea ficţională dobândeşte pentru noi consistenţa unei lumi de sine stătătoare, personajele sunt confundate cu persoane înzestrate cu voinţă şi conştiinţă, iar autorul este privit drept un Creator atotştiutor, aureolat de fascinaţia noastră în faţa unei puteri nemăsurate. Farmecul ficţiunii iradiază din acceptarea tacită a acestor iluzii… Dar ce s-ar întâmpla dacă un Creator jucăuş ar decide să dea cărţile pe faţă, să-şi dezvăluie cu nonşalanţă mişcările, să-şi avertizeze cu umor cititorii în privinţa mecanismelor subtile ale creaţiei sale şi chiar să îi implice activ în jocul de-a ficţiunea, oare iluzia s-ar destrăma subit sau seducţia i-ar fi, dimpotrivă, potenţată? Aceasta ar fi provocarea întâlnirii din iunie a Atelierului de lectură „În căutarea cititorilor celebri” din Timişoara, de joi, 24 iunie 2010, ora 18, cu tema JOCUL DE-A FICŢIUNEA – JOHN FOWLES, IUBITA LOCOTENENTULUI FRANCEZ: descifrarea mecanismelor înfiripării şi destrămării iluziei ficţionale, modul în care se construieşte şi se deconstruieşte seducătorul joc de-a ficţiunea, având ca punct de pornire incitantul experiment ludic din savurosul roman al lui John Fowles, Iubita locotenentului francez, carte apărută într-o nouă ediţie în 2008 la Editura Polirom.

În seara zilei de 13 mai 2010 a avut loc cea de-a patra întâlnire a Atelierului de lectură „În căutarea cititorilor celebri” din Timişoara, cu tema TENTAŢIILE FANTASTICULUI… Ne-am adunat din nou la Librăria Cărtureşti Mercy din Timişoara pentru a răspunde provocării lansate în această lună: descifrarea mecanismelor înfiripării şi destrămării himerei pe care se construieşte literatura fantastică, modul în care „naratorul – păianjen” ţese vălul iluziei ficţionale pentru a-şi subjuga cititorii seduşi de vraja povestirii. Dezbaterea noastră a avut drept punct de pornire experimentalul „roman” Nostalgia al lui MIRCEA CĂRTĂRESCU, în fond cinci povestiri cvasi-independente, coagulate însă prin delirul hipnotic ce le străbate, carte republicată într-un nou format, de buzunar, în 2010, la Editura Humanitas şi Gazeta Sporturilor. Ne-am bucurat de participarea doamnei profesoare Mihaela Dumitraşcu de la Liceul Pedagogic „Carmen Sylva” din Timişoara, care ne-a împărtăşit din pasiunea pentru ficţiunile lui Mircea Cărtărescu şi ne-a oferit câteva piste subtile care ne-au netezit calea spre substratul simbolic al prozei acestuia.

Invitaţie la întâlnirea din mai a Atelierului de lectură „În căutarea cititorilor celebri” din Timişoara, de joi, 13 mai 2010, ora 18

„Nu fusese deci cu totul un vis, deşi nu fusese cu totul nici realitate.” (Mircea Cărtărescu, Nostalgia, Rem) Şarmul literaturii care pariază pe fantastic rezidă într-o glisare continuă între lumea reală stabilă, dar prozaică, şi cea imaginară, fluidă, dar alunecoasă. Întâlnirea din mai a Atelierului de lectură „În căutarea cititorilor celebri” din Timişoara, de joi, 13 mai 2010, ora 18, cu tema TENTAŢIILE FANTASTICULUI lansează încă o provocare cititorilor noştri: descifrarea mecanismelor înfiripării şi destrămării himerei pe care se construieşte literatura fantastică, modul în care „naratorul – păianjen” ţese vălul iluziei ficţionale pentru a-şi subjuga cititorii seduşi de vraja povestirii. Vă invităm la o degustare de fantastic rafinat à la Mircea Cărtărescu, având ca punct de pornire experimentalul „roman” Nostalgia, în fond cinci povestiri cvasi-independente, coagulate însă prin delirul hipnotic ce le străbate, carte republicată într-un nou format, de buzunar, în 2010, la Editura Humanitas şi Gazeta Sporturilor.

În seara zilei de 15 aprilie 2010 a avut loc întâlnirea din aprilie a Atelierului de lectură „În căutarea cititorilor celebri” din Timişoara, cu tema METAMORFOZELE SPIRITULUI… Ne-am reîntâlnit la Librăria Cărtureşti Mercy din Timişoara pentru a răspunde unei noi provocări: o dezbatere incitantă având ca punct de pornire jurnalul apocrif al lui Ovidiu imaginat de VINTILĂ HORIA, DUMNEZEU S-A NĂSCUT ÎN EXIL, roman premiat cu Goncourt în 1960 şi publicat într-o nouă ediţie românească la Editura Art în 2008. Ne-am bucurat de participarea doamnei profesor Mihaela Pasat de la Universitatea de Vest din Timişoara, traducătoarea romanului lui Vintilă Horia O femeie pentru Apocalips, publicat tot la Editura Art în 2007, şi a domnului Florin Oprescu, lector la Facultatea de Litere din cadrul aceleiaşi universitaţi timişorene.

Invitaţie la întâlnirea din aprilie a Atelierului de lectură „În căutarea cititorilor celebri” din Timişoara de joi, 15 aprilie 2010

„Tot ce se petrece în această clipă în lume nu e decât o pregătire pentru o nouă metamorfoză a omului” (Vintilă Horia, Dumnezeu s-a născut în exil, p. 80) Cuvintele acestea, atribuite de către Vintilă Horia poetului roman surghiunit la Tomis, Ovidiu, prevestesc o schimbare ce pluteşte în aer, care ar putea foarte bine să definească atmosfera tensionată de acum 2000 de ani, din anii naşterii creştinismului şi ai exilului lui Ovidiu, cât şi orice perioadă de agonie şi renaştere spirituală de la începuturi până în prezentul nu tocmai liniştit al fiecăruia dintre noi, contemporani dincolo de timpul care ne desparte, martori atemporali ai epifaniilor spiritualităţii…